TACTICILE AGRESORULUI

Făptuitor poate fi oricine: membrul familiei, persoana cunoscută sau necunoscută, fostul sau actualul partener, colegul de servici, muncitorul în firmă, funcţionarul vreunei instituţii. Făptuitorii aparţin tuturor structurilor sociale: sunt de diferite profesii, nivel de educaţie, situaţie materială, naţionalitate. Făptuitorul, în general, săvârşeşte violenţa premeditat (când nu e nimeni acasă, astfel ca să nu fie martori: vă trage de păr, vă împinge pe scări) şi prin manipulare (se duce la cumpărături, aduce flori, vă duce la cină, în călătorie, îşi justifică şi diminuează violenţa, îşi cere iertare şi se prezintă ca “bun şi atent”).

Va înceta cu timpul violenţa?

Făptuitorul săvârşeşte actul de violenţă în casă sau în alt loc, cel mai des fără martori. Violenţa în general începe imediat după încheierea căsătoriei, de cele mai multe ori când soţia este însărcinată. La început violenţa nu este zilnică, dar mai târziu devine. Femeia devine tot mai slabă psihic şi fizic, iar făptuitorul tot mai tare, crâncen şi capabil de manipulare.

Ritmul violenței și tactica de control

După toate probabilitățile, partenerul d-voastră nu a fost violent la începutul relației d-voastră și, chiar nici acum, nu folosește violența fizică. Foarte rar se întâmplă ca violența fizică să apară înaintea ciclului de abuz verbal și control emoțional. După toate probabilitățile, dacă priviți relația d-voastră, puteți vedea că violenţa a început într-un mod foarte subtil – prin atacuri asupra sentimentelor d-voastră de auto-evaluare, abilității d-voastră ca personalitate și prin izolarea treptată de alți. Deseori femeile nu observă cât de destructiv și violent a devenit partenerul lor, până în momentul în care devin captive atât emoțional, cât și financiar sau social. Foarte des, violența fizică se mărește și devine mai intensă în această fază – atunci când făptuitorul violenței este sigur că partenera lui este izolată și lipsită de sprijin.

Tacticile pe care le folosește frecvent făptuitorul violenței includ mult mai mult decât abuzul fizic. Atacurile fizice, fie că se întâmplă o dată pe săptămână, lunar sau anual, de obicei sunt însoțite și de alte moduri de comportament, din care cauză femeia în situație de violență simte teamă. Multe tactici sunt ilustrate în Roata violenței – control și putere şi reprezintă tacticile nonviolente, pe care făptuitorii violenței le folosesc și care au o influență importantă asupra sentimentelor și încrederii în sine a femeilor.

Abuzul emoțional

multe femei care au fost în situația de violență fizică, de asemenea au fost și abuzate emoțional. Cel mai frecvent tip de abuz emoțional este critica constantă și umilirea. De asemenea, partenerul d-voastră poate fi violent emoțional, dacă vă ignoră, se abține de a vă acorda atenție, foloseşte apelative neplăcute, vă acuză că l-ați fi înșelat, dacă vă spune că nu sunteți o mamă bună, soție sau prietenă. Hărțuirea emoțională poate fi subtilă și foarte greu se poate recunoaște. Deseori, aceasta este o tactică eficace prin care vă împiedică să simțiți că meritați dragoste și respect.

Izolarea

mulți făptuitori ai violenței vor izola partenerele lor, geografic, emoțional sau social, pentru a le ține sub control. Familia se mută departe de prieteni și rude sau femeia este descurajată sau i se interzice să aibă relații mai apropiate cu alții. Deseori, femeile declară că le este interzis să se întâlnească cu prietenii sau familia, să-și găsească serviciu, să aibă acces la transport, să participe la activitățile din comunitate. Chiar și dacă aceste activități nu sunt „strict“ interzise, făptuitorii violenței, deseori, le limitează, prin urmărira apelurilor telefonoce, interogarea partenerei unde a fost sau umilirea ei în public, pentru a înceta să mai participe la aceste activități.

Minimalizarea, negarea și învinuirea

făptuitorii violenței învinuiesc partenerele pentru violență, forțându-le să se simtă că exagerează în legătură cu violența. Făptuitorii violenței, vor minimaliza sau nega seriozitatea faptelor lor și vor respinge să recunoască orice fel de conduită care are legătură cu controlul. În cazul în care recunosc violența, vor menţiona comporamentului femeii drept motiv pentru comportamentul lor violent. Această tactică este foarte eficace pentru ridicarea sentimentului de responsabilitate al femeii, deoarece ea este conștientă că el, pur și simplu, o va învinui pentru atac, dacă va povesti cuiva despre comportamentul lui.

Hărțuirea economică

multe femei afirmă că partenerii controlează frecvent accesul lor la mijloacele financiare, fie prin interzicerea accesului la bani, sabotarea eforturilor lor de a-și găsi sau de a-și păstra locul de muncă, reproșându-le modul cum cheltuie banii și minţându-le cu privire la bunurile comune. Unii făptuitori ai violenței toți banii și toate cardurile le pun pe numele lor, astfel că partenerele nu au acces la bani fără permisul lor. Fără un acces la mijloacele financiare, femeile sunt economic dependente de făptuitorii violenței ceea ce și reprezintă cea mai mare piedică pentru o femeie, care dorește să abandoneze o relație violentă.

Folosirea copiilor

una dintre formele dominante, dar foarte frecvent și minimalizată, este folosirea copiilor, pentru a avea o părere proastă despre sine. Probabil, că partenerul d-voastră repetă frecvent precum că nu sunteți o mamă bună și dacă vreodată încercați să plecați va cere custodia asupra copiilor. De asemenea, vă poate intimida că va răpi copiii sau îi va omorî dacă încercați să fugiți.

De asemenea, mulți făptuitori ai violenței, încearcă să întoarcă copiii împotriva mamei, spunându-le neadevăruri sau ameninţându-i că îi va accidenta. Aceste amenințări sunt foarte serioase pentru femeia dintr-o relație violentă și o pot intimida atît de mult, încît nu se va putea decide să plece.

Folosirea constrângerii și intimidării

partenerul d-voastră vă poate amenințacă va săvîrși o violență și mai mare asupra d-voastră sau copiilor voștri, dacă nu vă supuneți cerințelor lui. El poate amenința și cu sinucidere sau că va dăuna celorlalți membri ai familiei d-voastră sau pritenilor voștri dacă încercați să plecați. Dacă sunteți într-o relație de același sex, partenerul/partenera d-voastră vă poate amenința cu descoperirea relației d-voastră celor care nu ați fi dorit să afle despre ea. De asemenea, folosirea constrângerii poate presupune și forțarea la comiterea activităților ilegale, iar apoi amenințarea că o să vă denunțe serviciului pentru protecția copiilor sau poliției. Astfel de comportamente se folosesc pentru menținerea stării de teamă și pentru a vă împiedica să încheiați relația.

Folosirea privilegiilor masculine

una dintre convingerile făptuitorului de violență este și sentimentul că el își „posedă“ partenerul și copiii și că are dreptul să ceară supunere absolută de la aceștia. Foarte des ei au atitudini severe, care se referă la rolurile de gen, comportându-se ca domnitori și-și tratează partenerele lor ca pe niște slugi.

Intimidarea

comportamentele de intimidare, care pot varia de la o privire urâtă sau gesturi de intimidare până la spargerea obiectelor, distrugerea proprietății, accidentării sau uciderii animalelor de companie sau arătarea armelor. Făptuitorul violenței foarte des va distruge un obiect de o însemnătate specială pentru partener, înștiințând-o că ea poate fi următoarea.

Deși partenerul dumneavoastră nu trebuie chiar întotdeauna să folosească violența fizică, el probabil folosește în mod constant una dintre aceste tactici pentru ca a vă controla sau a vă disprețui. Dacă în repetate rânduri auziți că sunteți lipsită de valoare, că toată vina este a d-voastră și că meritați să fiți pedepsită pentru greșelile d-voastră, probabil veți începe să credeți și singură aceasta. Foarte probabil dacă în jurul d-voastră nu există nimeni, cine să vă sprijine și aprecieze și care să vadă comportamentul violent al partenerului d-voastră ca unul destructiv și neadecvat.

Cu toate acestea, pe lângă izolare, atitudinea negativă în creștere și violența pe care o suferiți, duce la confuzie și nu mai știți ce se întâmplă. Începeți să vă simțiți amorțită în interior, vă schimbați imaginea despre sine și relația d-voastră devine tot mai deformată. Vă puteți simți neajutorată – cunoscând pericolele care vă așteaptă dacă veți pleca și veți fi conștientă că nu puteți face nimic pentru a opri violența dacă rămâneți. Nu este neobișnuit ca victimele violenței să aibe simptome asemănătoare prizonierilor de război – sunt dezorientate, pot suferi de tulburări de somn, alimentație neregulară sau șoc. Aceste simptome sunt reacții normale la împrejurările anormale și nu înseamnă „că ați înnebunit“.

Bătaia este un mod foarte puternic și eficace de control și fiecare persoană care a suportat acest tip de violență, probabil că a devenit temporar neajutorată. Totuși, cu cât mai mult începeți să înțelegeți ce se întâmplă, mai bine veți recunoaște că el este responsabil pentru comportamentul lui și ceea ce se întâmplă nu este o greșeală d-voastră.